miercuri, 5 octombrie 2011

Definiția civilizației

Civilizaţia este doar un eşec temporar al entropiei.
definiţie de

Civilizaţia este multiplicarea fără limite a necesităţilor nenecesare.
definiţie de

Civilizaţia este procesul de eliberare a omului de oameni.
definiţie de

Civilizaţia este blana de miel cu care barbarismul se deghizează.
definiţie de

Civilizaţia este managementul inteligent al emoţiilor omeneşti.
definiţie de

Civilizaţia constă în multiplicarea şi rafinarea nevoilor umane.
definiţie de

Adevărata civilizaţie este aceea în care fiecare om îi dă celuilalt drepturile pe care le cere pentru el însuşi.
definiţie de

Civilizaţia este arta trăirii în oraşe de o asemenea mărime încât nimeni nu se cunoaşte cu nimeni.
definiţie de

Civilizaţia este o metodă de a trăi, o atitudine de respect egal faţă de toţi oamenii.
definiţie de

Civilizaţia este ordinea şi libertatea care promovează activitatea culturală.
definiţie de

Zece mii de ani de civilizaţie nu preţuiesc cât o singură clipă de adevărată împăcare sufletească.


O civilizaţie care a început prin zidirea de catedrale se va sfârşi prin ermetismul schizofreniei.
citat din

Orice civilizaţie începe prin teocraţie şi sfârşeşte prin democraţie.

Dar cum omul nu a trăit decât relativ puţine milenii în stare de civilizaţie, în schimb a trăit multe sute de mii de ani în stare de barbarie, modurile funcţionale arhaice sunt în el virtualmente extraordinar de vii şi uşor de activat.
citat din

Cultura rămâne atât timp cât există atmosfera spirituală, dogmele din care a izvorât. Îmbătrâneşte, apoi se usucă şi moare. De aceea există o singură civilizaţie greacă, risipită o mie de ani pe atâtea tărâmuri, şi există mai multe culturi, care nu sunt decât poziţiile spirituale ale poporului elen.


Neam părăsit la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac şi vor bate totdeauna în aceste locuri de ispititor belşug şi de trecere a oştilor... Apţi pentru cea mai înaltă civilizaţie şi siliţi de a trăi de la o bejenie la alta. Oricare alţii s-ar fi risipit în lume... Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar, când s-a frânt o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oţelul, am întins brutalităţii arma subţire a inteligenţei noastre. Şi, iată, suntem tot acasă.
citat din

Libertinajul, desfrâul chiar, se potrivesc cu civilizaţia, sau cel puţin aceasta se acomodează cu ele. Dar deruta, când se întinde, este redutabilă pentru orice civilizaţie, care se îndreaptă atunci către cei ce n-au fost încă atinşi de ea. Barbarul începe să seducă, să fascineze spiritele delicate, spiritele chinuite, care-l invidiază şi-l admiră, uneori în mod deschis, cel mai adeseori într-ascuns, dorind, fără să şi-o mărturisească totdeauna, să i se aservească. Este de netăgăduit că ele se şi tem de el; dar această teamă, nicidecum salutară, contribuie, dimpotrivă, la aservirea lor viitoare, ea le slăbeşte, le paralizează şi le cufundă şi mai mult în obsesie şi impas.